Atribuții și istoric

SCURT ISTORIC

 

   ACTE NORMATIVE ÎN BAZA CĂRORA A FOST ÎNFIINŢATĂ UNITATEA

 

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „A. D. Ghica” al judeţului Teleorman este constituit ca serviciu public deconcentrat în subordinea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă în scopul asigurării managementului situaţiilor de urgenţă pe tipurile de risc specifice, în zona de competenţă arondată.

Inspectoratul integrează şi coordonează, la nivel judeţean, instituţiile cu atribuţii în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă şi participă, la îndeplinirea funcţiilor de strategie, reglementare, control, administrare şi reprezentare, în domeniul de competenţă.

Inspectoratul funcţionează în baza prevederilor Ordonanţei Guvernului României nr. 88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârii Guvernului României nr. 1490/2004 cu modificările şi completările ulterioare şi Hotărârii Guvernului României nr. 1492/2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste.

 EVOLUŢIA ÎN TIMP A UNITĂŢII PRIN PRISMA REORGANIZĂRILOR STRUCTURALE

 

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „A.D. Ghica” al judeţului Teleorman este continuatorul tradiţiilor de luptă ale pompierilor militari şi protecţiei civile din judeţul Teleorman.

Din documentele găsite la Filiala Arhivelor Statului a judeţului Teleorman, dosar 231/1874, filiala 3, oraşul Alexandria şi dosarul 15/1845, filiala 2, oraşul Turnu Măgurele reiese faptul că primele formaţii de pompieri au luat fiinţă în perioada anilor 1840 - 1850, iar în orașul Roşiori de Vede între anii 1900 – 1928. În perioada de început, comenzile de foc erau încadrate cu un şef, 12 pompieri şi un toboşar, iar dotarea cuprindea „tulumbe transportate pe braţe şi apoi aşezate pe roate şi trase de cai, sacale și pompe tip - Flader”.

Comenzile de foc trăiau viaţă de cazarmă, erau subordonate „poliţailor” oraşelor, care la rândul lor erau subordonaţi primăriilor. În perioada anilor 1850 -1923, din documentele deţinute se poate reținte faptul că mulţi pompieri au avut comportări brave în lupta cu flăcările, motiv pentru care li s-au acordat de către primarii oraşelor gratificaţii şi medalii de argint „serviciul credincios".

Dezvoltarea ulterioară a societăţii româneşti a determinat şi evoluţia din punct de vedere legislativ, organizatoric şi al dotării pompierilor militari şi civili. În perioada anilor 1930 - 1931 secţiile de pompieri din Alexandria, Turnu Măgurele şi Roşiorii de Vede s-au desprins de primării subordonându-se inspectoratului pompierilor pe ţară, ceea ce a condus la o mai bună organizare privind încadrarea, dotarea şi pregătirea acestora, ele acţionând în această formă până în anul 1962.

La data de 01.02.1962 a luat fiinţă „Grupul Regional PCI Bucureşti" cu misiunea de a apăra bunurile poporului din Regiunea Administrativă Bucureşti, în care erau încadrate şi subunităţile de pompieri Alexandria, Turnu Măgurele şi Roşiorii de Vede. Aceste subunităţi erau dotate cu câte două autopompe cisternă, un ACI cu motopompă, un cal şi căruţă pentru aprovizionare. Încadrarea cu personal era următoarea: 2 ofiţeri, 7 subofiţeri şi 27 militari în termen.

Grupul de Pompieri al judeţului Teleorman a fost constituit la data de 12.10.1968 cu următorul personal:

- comandant grup mr. Dina Marin;

- şef de stat major cpt. Guido Constantin;

- locţiitor politic mr. Nicolaescu Virgil;

- locţiitor pentru preveniri cpt. Marinescu Constantin;

- locţiitor şef de stat major cu pregătirea de luptă, operaţii şi formaţii cpt. Petrescu loan;

- inspector principal cu propaganda şi statistica mr. Agapie Gheorghe;

- inspector principal - cpt. Anghel Mircea, cpt. Cornea Ion, cpt. Dobre Alexandru;

- inspector I - cpt. Spoială Vasile, cpt. Scoreţ Florea;

- furier principal şi mânuitor documente secrete - plt. Cazacu Costache, plt. Roşu Dumitru;

- ajutor inspector - plt.maj. Becheanu Florea, plt.maj. Firoiu Adrian, plt.maj. Călin Ştefan, plt. Becheanu Lambe.

La 15.10.1968 s-a organizat serviciul operativ pe grup şi în aceeaşi zi, la orele 13.45 s-a luat primul anunţ telefonic de incendiu la o casă particulară pe strada Viitorului nr.15 din oraşul Alexandria.

În perioada 18.01.1975 - 06.02.1975 cadrele şi militarii în termen de la reşedinţa unităţii şi cele trei subunităţi din organică (Alexandria, Turnu Măgurele şi Roşiorii de Vede) în cooperare cu forţe din Grupurile de pompieri Olt, Argeş şi municipiul Bucureşti au acţionat pentru stingerea incendiului izbucnit la sonda în foraj 1801, din satul Ciuperceni, județul Teleorman, din cauza unei erupţii. La faţa locului s-a deplasat o grupă operativă din cadrul Comandamentului de Pompieri, condusă direct de comandantul pompierilor - col. Ţoropoc Benone.

În data de 16.10.1976, conform ordinului ministrului de interne nr. 953/14.10.1976, la comandamentul unităţii a avut loc festivitatea acordării distincţiei „Unitate de frunte" Grupului de Pompieri al judeţului Teleorman pentru rezultate foarte bune obţinute în pregătirea de luptă, politică şi în îndeplinirea misiunilor încredinţate.

În data de 04.03.1977, orele 21.27, zona de responsabilitate a unităţii a fost afectată de un cutremur cu epicentrul în munţii Vrancea, având o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter. Localitatea cea mai afectată de cutremur a fost oraşul Zimnicea, unde au murit 3 persoane şi s-au dărâmat majoritatea construcţiilor din centrul oraşului. Pentru înlăturarea efectelor cutremurului, unitatea a acţionat cu următoarele forţe:

- grupa operativă condusă de comandantul unităţii col Dina Marin din care au făcut parte mr. Oprea Ion, mr. Ivan Mircea şi mr. Penescu Marin;

- un pluton de militari în termen din compania Alexandria condus de lt.Dovlete Marin - locţiitorul comandantului de companie.

Misiunea a durat două săptămâni, salvându-se bunuri în valoare de aproximativ 10 milioane lei.

O altă localitate afectată de cutremur a fost oraşul Roşiorii de Vede, unde au murit două persoane şi au fost afectate o parte din construcţiile existente din centrul oraşului. Pentru înlăturarea efectelor cutremurului au acţionat efectivele de cadre şi militari în termen din Compania de pompieri Roşiori de Vede, sub comanda mr. Petrescu Ioan (ofiţer cu pregătirea de luptă şi operaţii) şi lt.maj. Giboi Anghel (comandantul companiei).

În data de 27.04.1993, orele 20.10 a avut loc un incendiu de proporţii la moara S.C. Germino S.A. Alexandria. Pentru localizarea şi lichidarea incendiului a intervenit Compania de pompieri Alexandria cu toate forţele, Compania de pompieri Roşiori de Vede cu două autospeciale, F.C.P. S.C. Rulmenţi S.A. Alexandria cu o autospecială. Din comanda unităţii au participat mr. ing. Ivănoiu Dumitru - comandant grup, mr. Cioaca Pompiliu - şef stat major, mr. Bene Paul - şef inspecţie prevenire.

În ziua de 21.05.1996, ora 13.46, unitatea a intervenit pentru localizarea şi lichidarea incendiului produs în comuna Mavrodin, satul Nenciuleşti, la un număr de 18 gospodării cetăţeneşti. La intervenţie au participat următoarele forţe: prefectul judeţului, grupa operativă condusă de comandantul unităţii lt.col. Ivănoiu Dumitru, ofiţeri din statul major şi inspecţia de prevenire a incendiilor, Compania de pompieri Alexandria cu 3 autospeciale, Compania de pompieri Roşiorii de Vede cu o autospecială, Formaţia civilă de pompieri a S.C. Rulmenţi S.A. Alexandria, UM 01462 cu o autospecială, alte forţe cu cisterne de apă şi ofiţeri din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie şi Protecţie civilă.

În data de 15.03.1997, în conformitate cu ordinul comandantului trupelor de pompieri nr. 01052/15.03.1997, lt.col. Bene Paul, locţiitor al comandantului pentru prevenirea incendiilor, se numeşte comandant al Grupului de Pompieri „A. D. Ghica" Teleorman, iar împuternicit să îndeplinească atribuţiunile şefului de stat major - cpt. Drobotă lonel - comandantul companiei Roşiorii de Vede.

Până în anul 2004, măsurile de protecție civilă și stingere a incendiilor se realizau de către Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari și Comandamentul Protecției Civile, instituții aflate sub coordonarea Ministerului de Interne. Pentru a se adapta la creșterea exponențială a riscurilor nonmilitare, pe fondul accelerării tendințelor de globalizare, al schimbărilor climatice radicale, al diversificării activităților economice și producerii de dezastre, cele două instituții menționate fuzionează în decembrie 2004, luând astfel ființă Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Obiectivul fundamental al activității desfășurate de IGSU vizează eficientizarea acțiunilor de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență, în vederea menținerii sub control a riscurilor și asigurării stării de normalitate a vieții comunităților umane și este atins prin multitudinea de activități de prevenire și intervenție pentru stingerea incendiilor, descarcerare și prim-ajutor SMURD, salvarea persoanelor și limitarea pagubelor produse de inundații, alunecări de teren, mișcări seismice, epidemii, epizootii, înzăpeziri, secetă, asistența persoanelor aflate în situații critice, intervenția la accidente tehnologice, radiologice, nucleare, biologice sau alte tipuri de calamități naturale sau antropice.

În conformitate cu H.G.R nr. 1.490 din 09.09.2004, publicată în M O. nr. 884 din 28.09.2004, se înființează Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Administrației și Internelor, având sediul în București.

Inspectoratul General asigură, la nivel național, punerea în aplicare într-o concepție unitară a legislației în vigoare în domeniile apărării vieții, bunurilor și a mediului împotriva incendiilor și dezastrelor, precum și al realizării măsurilor de protecție civilă și gestionarea situațiilor de urgență.

În data 15.12.2004, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Alexandru Dimitrie Ghica” al Judeţului Teleorman, în baza Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. I/0621 din 01.12.2004, a luat ființă prin unificarea Grupului de Pompieri „A.D. Ghica” al judeţului Teleorman cu Inspectoratul de Protecţie Civilă Județean.

În luna martie 2016 au fost înaintate către IGSU propunerile privind efectuarea unor modificări organizatorice în cadrul inspectoratului (înfiinţarea de compartimente/subunităţi, modificarea nivelurilor ierahice pentru unele structuri din organigramă), astfel că la data de 31.12.2016 a avut loc ultima reorganizare a inspectoratului.

La nivelul judeţului nostru a existat o atenție permanentă asupra îmbunătăţirii managementului situaţiilor de urgenţă, rezultatele acestor preocupări fiind distribuţia judicioasă pe teritoriul judeţului a structurilor operative ale I.S.U. Teleorman, prin realizarea unor noi puncte de lucru ale salvatorilor, care să aibă în dotare atât autospeciale de stingere cu apă și spumă, cât și ambulanțe SMURD B2.

 

Unitatea - „Inspectoratul pentru Situații de Urgență „A.D. Ghica” al județului Teleorman - are în subordine cinci detașamente de intervenție, trei puncte de lucru și o gardă de intervenție, astfel:

 - Detaşamentul de Pompieri Alexandria, cu un Punct de lucru în localitatea Drăgănești Vlașca, comandant – lt. Iuliu Dragomir;

- Detaşamentul de Pompieri Turnu Măgurele, cu un Punct de lucru în localitatea Slobozia Mândra, comandant – lt. col. Safta Alexandru;

- Detaşamentul de Pompieri Roşiorii de Vede, cu un  Punct de lucru la Dobroteşti, comandant – locotenent colonel Gaiță Vasile;

- Detaşamentul de Pompieri Zimnicea, cu cele două gărzi de intervenție - Garda nr. 1 de intervenţie Zimnicea și Garda nr. 2 de intervenţie Furculești, comandant – căpitan Tatu Bogdan;

- Detașamentul de Pompieri Videle, comandant – lt. Adrian Crânguș.

 Zona de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „A.D. Ghica” al judeţului Teleorman circumscrie 97 unităţi administrativ-teritoriale cu o suprafață de 5790 km2  și peste 167.585  de gospodării cetățenești. Din punct de vedere administrativ judeţul Teleorman cuprinde 5 localităţi urbane (3 municipii şi 2 oraşe) şi 92 de comune. Numărul populaţiei stabile a judeţului Teleorman la 01 ianuarie 2015 a fost de 394 499 persoane, dintre care 143 339 persoane în mediul urban şi 251 160 persoane în mediul rural.

În organizarea actuală, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „A.D. Ghica” al judeţului Teleorman, alături de serviciile voluntare şi private, desfăşoară activităţi complexe de prevenire a incendiilor şi a situaţiilor de urgenţă, de pregătire a populaţiei şi autorităţilor locale, de intervenţie pentru salvarea persoanelor şi a bunurilor lor materiale.

 

ATRIBUȚIILE I.S.U. „A.D. GHICA” AL JUDEȚULUI TELORMAN

 

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „A.D. Ghica” al judeţului Teleorman îndeplineşte următoarele atribuţii:

 a) planifică şi desfăşoară inspecţii, controale, verificări şi alte acţiuni de prevenire privind modul de aplicare a prevederilor legale şi stabileşte măsurile necesare pentru creşterea nivelului de securitate al cetăţenilor şi bunurilor;

b) elaborează studii, prognoze şi analize statistice privind natura şi frecvenţa situaţiilor de urgenţă produse şi propune măsuri în baza concluziilor rezultate din acestea;

c) desfăşoară activităţi de informare publică pentru cunoaşterea de către cetăţeni a tipurilor de risc specifice zonei de competenţă, măsurilor de prevenire, precum şi a conduitei de urmat pe timpul situaţiilor de urgenţă;

d) participă la elaborarea reglementărilor specifice zonei de competenţă şi avizează dispoziţiile în domeniul prevenirii şi intervenţiei în situaţii de urgenţă, emise de autorităţile publice locale şi cele deconcentrate/descentralizate;

e) emite avize şi autorizaţii, în condiţiile legii;

f) monitorizează şi evaluează tipurile de risc;

g) participă la elaborarea şi derularea programelor pentru pregătirea autorităţilor, serviciilor de urgenţă voluntare şi private, precum şi a populaţiei;

h) organizează pregătirea personalului propriu;

i) execută, cu forţe proprii sau în cooperare, operaţiuni şi activităţi de înştiinţare, avertizare, alarmare, alertare, recunoaştere, cercetare, evacuare, adăpostire, căutare, salvare, descarcerare, deblocare, prim ajutor sau asistenţă medicală de urgenţă, stingere a incendiilor, depoluare, protecţie N.B.C. şi decontaminare, filtrare şi transport de apă, iluminat, asanare de muniţie neexplodată, protecţie a bunurilor materiale şi valorilor din patrimoniul cultural, acordare de sprijin pentru supravieţuirea populaţiei afectate şi alte măsuri de protecţie a cetăţenilor în caz de situaţii de urgenţă;

j) controlează şi îndrumă structurile subordonate, serviciile publice şi private de urgenţă;

k) participă la identificarea resurselor umane şi materialelor disponibile pentru răspuns în situaţii de urgenţă şi ţine evidenţa acestora;

l) stabileşte concepţia de intervenţie şi elaborează/coordonează elaborarea documentelor operative de răspuns;

m) avizează planurile de răspuns ale serviciilor de urgenţă voluntare şi private;

n) planifică şi desfăşoară exerciţii, aplicaţii şi alte activităţi de pregătire, pentru verificarea viabilităţii documentelor operative;

o) organizează banca de date privind intervenţiile, analizează periodic situaţia operativă şi valorifică rezultatele;

p) participă cu grupări operative/solicită sprijinul grupărilor operative stabilite şi aprobate pentru/la intervenţii în zona/în afara zonei de competenţă;

q) participă la acţiuni de pregătire şi intervenţie în afara teritoriului naţional, în baza acordurilor la care statul român este parte;

r) participă la cercetarea cauzelor de incendiu, a condiţiilor şi împrejurărilor care au determinat ori au favorizat producerea accidentelor şi dezastrelor;

s) stabileşte, împreună cu organele abilitate de lege, cauzele probabile ale incendiului;

t) controlează respectarea criteriilor de performanţă, stabilite în condiţiile legii, în organizarea şi dotarea serviciilor voluntare şi private, precum şi activitatea acestora;

u) constată şi sancţionează, prin personalul desemnat, încălcarea dispoziţiilor legale din domeniul de competenţă;

v) desfăşoară activităţi privind soluţionarea petiţiilor în domeniul specific;

w) organizează concursuri profesionale cu serviciile voluntare şi private, precum şi acţiuni educative cu cercurile tehnico-aplicative din şcoli;

x) asigură informarea organelor competente şi raportarea acţiunilor desfăşurate, conform reglementărilor specifice;

y) încheie, după terminarea operaţiunilor de intervenţie, documentele stabilite potrivit regulamentului prevăzut la art. 13;

z) îndeplineşte alte sarcini stabilite prin lege.

CONCLUZII

Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Alexandru Dimitrie Ghica” al județului Teleorman este o structură stabilă, capabilă să asigure climatul necesar de încredere şi siguranţă cetăţenilor, aspect confirmat atât prin acţiunile de prevenire întreprinse, cât şi prin intervenţiile operative desfăşurate în cadrul zonei de competenţă.

Suntem convinși că avem o echipă bine închegată și cu multă putere de muncă, o echipă de profesioniști bine pregătiți, receptivi, care tratează mereu munca cu seriozitate și implicare, răspunzând prompt și operativ la toate apelurile, îndeplinindu-și misiunile cu conștiinciozitate și rigurozitate.

Personalul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „A D Ghica” Teleorman a demonstrat deseori că în spatele unei personalităţi puternice se află şi un suflet nobil, două calităţi de necontestat ale unui pompier, care nu este mai mult decât un om, dar care, cu pregătire, tărie de caracter şi voinţă, trece prin foc şi prin apă pentru semenii săi.

Pompierii teleormăneni au fost cei care au răspuns „prezent” de fiecare dată când judeţul nostru s-a confruntat cu furia inundaţiilor, au răzbit în lupta cu flăcările, au participat la misiuni de deszăpezire şi au ajuns în casa fiecărei persoane izolate atunci când natura s-a dezlănţuit în județul nostru.

Această unitatea de salvatori este un ansamblu caracterizat prin muncă şi efort, cu oameni care desfăşoară o activitate complexă şi solicitantă pentru a răspunde cu promptitudine nevoilor comunităţii, situaţiilor critice, accidentelor nucleare, radiologice ori biologice şi pentru a interveni în caz de calamitate, dezastru sau în orice altă situaţie de urgenţă.

Dincolo de profesia pe care o desfăşoară, pompierii teleormăneni au vocaţie, pun pasiune în ceea ce fac, trăiesc şi se bucură pentru fiecare clipă de reuşită, pentru fiecare persoană salvată, pentru şansa la viaţă pe care o oferă celor din jurul lor.